A fost un an bun, ce a trecut si repede si da greu. Am lansat un curs de SEO Audit si am trecut de 1000 de studenti, mi-am schimbat jobul, am fost la NY de ziua mea si am muncit mai mult ca niciodata. Am lansat multe site-uri - multe facute chiar de mine; multe campanii SEO si m-am specializat (si mai mult) in lead gen din Meta (Facebook si Insta) si in Google Ads (dar la ultima mai am un pic de tras ca sa fiu la nivelul la care consider eu ca trebuie sa fiu).
Ce ma gandesc ca am nevoie in 2024? De mai multa incredere. Sunt probabil mai bun ca multi (toti o spun) dar in mintea mea nu e asa. Si pe de-o parte e bine, ca raman in priza. Dar nici asa prea mult pe burta sa merg nu e bine.
Nu am un ceva așa de înțelept pe cât mi-aș dori. Dar lucrurile nu sunt asa rele. Să ne bucurăm că suntem sănătoși și că avem putere de muncă, pentru că asta este importantă - pentru sănătatea financiară, mentală și spirituală.
Dacă e sa spun ceva înțtelept, e să nu faci ceva ce urăsti prea rau. Și de asemenea nu tot ce a fost în trecut a fost și rău - sunt și proiecte bune pe care vreau sa le re-inițiez.
E probabil pentru prima oară când scriu pe blog cu diacritice - mi se pare corect până la urmă, că limba română conține diacritice.
A fost ziua mea și împreună cu pastorala de an nou, se cuvine să las cateva gânduri și aici.
Am fost si sunt busy, poate cel mai busy. Și, sper eu, către lucruri bune. Să ne auzim cu bine și la anul nou, când voi intra în detalii despre proiectele la care lucrez.
Pastrand traditia pastoralei si a (macar) unui articol pe an, se cuvine sa scriu si aici cateva randuri. Nu l-am abandonat, doar ca mai mult am lucrat pentru alte site-uri si bloguri. Plus ca acum activitatea mea e pe emanuelp.com, site-ul meu care e doar o pagina. Lucrez la o varianta noua, care va fi lansata in primele luni ale lui 2021.
Anul nu a inceput asa de bine; bunica mea a trecut la cele vesnice. Inca nu se instalase carantina si toata pandemia, deci am avut un pic de timp sa ma reculeg cum se cuvine. E ciudat can pierzi persoane dragi fiind la o asemenea distanta. Imi inchipui ca sunt din ce in ce mai multi romani in situatia asta.
Dupa a inceput pandemia, si visul de a lucra de acasa (pentru cel putin o parte din cei pe care ii cunosc) a devenit realitate. Totusi, parca se putea si in alte conditii.
Important este sa ramanem sanatosi pana ce vom trece (si-l vom trece) hopul asta. Predictia mea e ca si anul 2021 este compromis (din punctul de veder al calatoriilor cel putin). Dar dupa, va fi o explozie de evenimente, conferinte, cursuri, concerte, festivaluri, etc. Sper ca economia sa fie echilibrata si sa nu fie prabusiri majore. Poate am ajunsuns in punctul in care (singularity) totul merge inainte si din intertie. Poate. Istoria ne spune altceva.
Am citit mult. In ultimele 2 luni foarte putin, dar pana atunci am reusit sa-mi mai imbogatesc biblioteca de carti citite cu cateva volume bune (si la numar, dar mai ales la calitate).
Am mai si scris; nu intratat pe cat scriam in romaneste, dar am reusit sa public un capitol intr-o antologie a emigrantilor numit "Should I Trust Others?" unde vorbesc un pic despre experienta mea de emigrant cat si despre pandemie. Cartea se cheama "Grow Together" si poate fi cumparata de pe Amazon (e deja bestseller in categoria ei).
Am mai scris si in domeniul meu (digital merketing), cum sa folosesti Ahrefs Webmaster Tool (un program pentru SEO), un ghid despre conferinte video cu tips and tricks si cum sa ai o conferinta video de succes (da, tu si cel putin jumatate din planeta s-a invatat cu Zoom). Co autor la un articol despre parole si cat de vulnerabile sunt ele in ziua de azi.
In calitate de expert am fost citat despre Google Analytics, 2020 SEO tips, cat si in doua studii de caz facute de SEMRush, o autoriate in domeniul (un alt tool pentru SEO): un studiu despre ce apritudini ai nevoie in digital marketing, iar al II-lea un studiu tot despre agentii din digital marketing.
Planuiesc la anul sa contribui cel putin dublu din punctul asta de vedere.
Bunul prieten Tedy Necula, cu care am lucrat la mai multe clipuri, are un curs exceptional despre video (si nu numai).
Inca odata, cel mai important este sa ramanem sanatosi.
Am tinut neaparat sa nu treaca nementionat acest milestone. A fost un durm lung pana acum si inca mai am mult de parcurs. M-a ajutat mult blogul, si desi nu am mai scris asa mult in ultima perioada (aproape deloc) l-am lasat aici activ. Sunt mirat si inspirat de cat de multe s-au schimbat in ultimi zece ani, dar si cate lucruri au ramas la fel.
Traditionala pastorala de sfarsit de an si de Craciun.
In primul rand sarbatori fericite alaturi de cei dragi! Familia e importanta si trebuie sa petrecem cat mai mult timp alaturi de ea.
In acelasi timp trebuie sa fim mai intelepti. A fost un an destul de greu si banuiesc ca si cel care urmeaza nu va fi mai usor. In ultima postare am spus ca eu nu renunt la proiecte dar cred ca a venit vremea sa le las pe cateva sa se stinga pentru a face loc unora noi, de care sunt mai pasionat in momentul de fata.
Cu toate ca ne dorim sa fim nemuritori, nu suntem. Sufletul este, pe el trebuie sa il hranim.
Fiecare lucru are un ciclu de viata si cu cat intelegem mai repede lucrul acesta cu atat mai bine.
Cred ca si faptul ca rotld a decis sa nu mai acorde pe viata domenii .ro si ca si cele pe care le detii expira m-au ajutat in aceasta decizie.
Lasam vechiul sa facem loc noului. Cam asta e gandul meu pentru 2018. As vrea sa lucrez mai mult, sa trag mai mult de mine. Recomand tuturor sa forteze un pic nota pentru anul ce urmeaza. Sa nu fim absurzi, dar nici sa ne culcam pe o ureche, mai ales cand ne e bine.
De obicei postez ceva de ziua mea (13 iulie) ce coincide si cu ziua blogului. Un cadou pe care mi l-am facut singur acum mai bine de 7 ani si care a fost (si inca este) un partener in viata mea. M-a disciplinat, m-a enervat, mi-a dezvoltat cunostintele de comunicare si mi-a imbogatit vocabularul.
Sunt departe de unde as fi vrut sa fiu cu el dar se vede imbunatatirea de la an la an.
De ce n-am mai scris pe el? Eu nu abandonez proiecte, doar cateodata le pun deoparte sa-mi vad de alte lucruri prioritare din viata. Ce am observat totusi e ca atunci cand scriu articole pe blog, inseamna ca sunt eficient si in celelalte activitati. Si nu meaparat eficient, cum ca nu as fi in alta perioada, dar si creativ.
Rutina trebuie sa o imbratisam si in orice activitate am face, fie ca ne place cat de mult, are o parte semnificativa de rutina din cauza careia multi se lasa pagubasi. Aici as da exemplu muzica, si anume productia. Nu stiu pe nimeni entuziasmat cand vine vorba de programare si routare si aranjarea pe foldere/culori, automatizari etc. Dar trebuie facuta.
Interesant cum acum un an am facut challenge-ul de un articol pe zi si cu toate ca am avut o mica intarziere, am dus proiectul l-a capat si am golit si tot ce era in draft de prea mult timp.
Am de gand sa mai fac anul asta un asemenea challenge, probabil in septembrie.
Chiar daca nu voi mai scrie asa mult pe asta, sunt voi fi activ pe altele si de asemenea iata inca o ocazie excelenta de a insira proiectele mele in care sunt implicat momentan:
Medium Blog - scriu cam aceleasi nebunii ca aici numai ca in engleza.
Moviesformysoul - blogul meu de suflet, in engleza. Scriu despre filme si despre emotiile pe care le am cand vad un film. Intr-un mod destul de personal bazat pe propriile experiente. Adaptez si multe articole de aici, dar le dezvolt mai mult.
Home-recording.ro - pe asta l-am meglijat cel mai mult dar in prezent lucrez la noua versiune a ebookului "introducere in home recording". Sunt mandru de proiectul asta si dupa cate stiu inca nu a mai scris nimeni o carte asemanatoare in limba romana
Ok, mai sunt catvea proiecte in desfasurare, dar toate la timpul lor.
I would like to state from the beginning that this article was not in my plan anytime soon, but unfortunately I've started writing it as soon as I heard about Negru's death.
Negru - Negura Bunget
He was the drummer and percussionist of the band and one of the founding members. During his career, he vas a pioneer for the romanian metal and underground scene, having a massive contribution in implementing the mentality that an independent artist and record label should have.
I know this because more than 15 years ago I was having a correspondence via email with him personally. I was a kid back then, but I was a hard metal listener and I really appreciated this band, and also Negru (Black)'s effort in supporting the industry. I learned something from the few emails we exchanged. Negura Bunget back then represented also an era of a movement, spiritually and religiously but also cultural. He was responsible for a couple of FanZines (magazines) that I know is a lot of work. In his case they had success, but the time and effort he put in it didn't compensate. Rest In Peace!
Ce te faci atunci cand lansezi unul dintre cele mai bune, inovatoare, geniale, nemaivazute si nemaiauzite albume aparute in ultmii 10-15 ani? Pai, trebuie sa lovesti cu ceva si mai tare. Si Weeknd s-a conformat; In primul rand s-a asociat cu probabil cea mai tare trupa a momentului Daft Punkt pentru single-ul Starboy, lansat la inceputul toamnei si care ma bucur ca aprins relativ rapid si in Romania radio airplay (aici as vrea sa deschid paranteza si sa atac subiectul cenzurii, cel putin la noi in tara, unde I'm a motherfucking Starboy se aude asa cum le zice; acum, nu sunt asa pudic, si imi plac piesele asa cum le face artistul, ne truchiate; dar totusi, nu ma consider o tara mica, in care sa nu mai stim o limba de circulatie interantionala cum e engleza, pe care, in ciuda legendelor, o cam vorbeste toata Europa; as fi mai prudent in cazurile astea).
La inceput nu mi-a fost clar daca tot albumul este in colaborare cu ei sau doar single-ul care da si numele. Si intr-adevar, sunt doar doua piesa cu ei. Ceea ce e tare. Din clip vedem puternicul mesaj pe care vrea sa-l transmita, cu un subanteles mult prea profund pentru mainstream, dar cunoscand background-ul artistilor (pe Weeknd il cheama Abel si e original -familia- din Etiopia, tara jumate musulmana, jumate crestina-copta, aproape ortodoxa). Scena cand ia crucea in mana si darama tot e cu impact crestin, si am inteles asta din prima. Daft Phunk sunt si ei pe aceeasi lungime de unde si cum se spune, u got to trust me on this one.
Dragoste, sex, nebunie, droguri, masini (multe masini, si scumpe), sunt in general subiectele pe care artistul le-a abordat inca de la inceput si continua pe aceeasi linie, in stilul propriu-caracteristic (ciudat sa spun asta cand are si mai multe piese in zona Michael Jackson si cred ca aveam nevoie cu totii de sound-ul acesta).
Întâmplător sau nu, articolul acesta, care încheie maratonul de câte un articol pe zi, e și articolul cu numărul 400 al blogului. Să sărbătorim.
De asemenea, în urma maratonului mi-am confirmat și am învățat o gramadă de lucruri, despre online, despre scris, despre disciplina. N-am putut scrie câte unul efectiv pe zi, iar pe ultimele le-am și amânat mult, din mai multe considerente. Am renunțat chiar la câteva sau altele au suferit modificări pentru că, trebuie să-mi asum ceea ce scriu aici și nu mai vreua sa transmit mesaje negative. Sunt si eu plin de frustrări și neîmpliniri dar nu consider că are rost sa scriu despre ele decât în momentul în care am și o soluție.
Prima concluzie ar fi că e extraordinar de greu să scrii cu diacritice. Pe bune. Timp de 30 de ani n-am scris (la calculator mă refer), nici nu știam sigur cum se instalează și activează (sau dacă există pentru Mac) și unde se află pe tastatură. De-a lungul timpului mai mergeam pe la cineva pe acasă sau la muncă și le avea activate; folosesc mai toate semnele de punctuație și activând tastatura românească, le schimbă ordinea de pe keyboard. E greu pentru workflow așa că dacă mă grăbesc cu un text mai lung, prefer să-l corectez după. Și nu am înțeles de ce z-ul se inversează cu y-ul (probabil că voi gasi repede dacă voi căuta pe google dar hai să mai rămână și mistere nedescoperite). Totuși, textul ăsta l-am scris cap coada cu el on. Și, da, concluzia e că limba română are diacritice și trebuie să le folosim. E o disciplină excelentă.
Alt lucru care m-a surprins plăcut a fost faptul că foarte multă lume nu știa că scriu pe blog și de atunci mă mai întreabă din când în când dacă am mai scris căte ceva. Dar, în același timp mulți știau și chiar mă citesc, aproape regulat. Chiar te simți jurnalist când în urma informațiilor date de tine lumea îți spune: nu știam că e așa, de la tine am aflat. În același timp, oricât aș încerca (nu încerc neapărat) și orice aș face, tot un om de muzică voi fi considerat. Articolul legat de muzică a avut cel mai mult succes, și deși nu mai face parte asa de mult pe cât aș vrea din viața mea, e adevărat că-mi place sa discut și să scriu despre muzică. Mă voi concentra mai mult în următoarea perioadă. Cred că pot transmite multe despre muzică și ne-făcând muzică.
Partea tehnică a blogului; în primul rând să salvez drafturie (de fapt ctrl-s e un shortcut ce trebuie să devină un obicei în viața oricărui om care lucrează la calculator; eu mi l-am deprins de cănd făceam mult recording și putea crăpa calculatorul în orice clipă). Deci, mantra e SAVE SAVE SAVE.
Durează de multe ori mai mult decât crearea conținutului în sine aranjarea lui în pagină, alipirea pozei potrivite (încerc să pun poze care sunt free la copyright, exista pe net, și cu link către autor - btw poza din aricol e făcută de mine cu telefonul undeva prin Tineretului, București), video embeded, centrarea lui, dimensiuni, paragrafe, linkuirea cuvintelor, verifcarea lor etc. Și după, promovarea sa. Pe toate site-urile, cu extras din articol că poate nu știe omu din titlu despre ce e vorba. Pe Twitter bag câte un hastag în funcție de domeniu, pe Facebook tag-uiesc pe cineva dacă e cazul; mai pun pe Google+ (am eu o simpatie anume) și pe toateblogurile.ro (la fel, o simpatie). De multe ori neglijez mai mult conținutul în detrimentul promovarii pe social media.
În același timp, dacă nu ești pe social media -și aici trebuie să fim sinceri, in România social media înseamnă Facebook și cam atât; Instagram-ul e eficient pentru anumite categorii, iar al III-lea e LinkedIn, concluzii trase personal după acest maraton- nu exiști. Blogul în sine am observat că nu e citit, nu intră nimeni direct pe el sau în feed ca abonat. Poate în afară, în special North America de unde a venit această industrie, funcționează mai multe (eu sunt cel mai activ pe Twitter), dar în România anului 2016 Facebook is King (nici măcar abonarea cu adresa de mail nu e cea mai eficientă, românii au o alta cultura a poștei electronice). Și nu știu dacă e neapărat rău asta, dar mă voi concentra si eu pe fb mai mult, din punctul ăsta de vedere.
E foarte greu să recuperezi când lucrurile nu sunt făcute la timpul lor. Eu mă bucur că am scăpat și de multe drafturi ce stăteau aici și care au văzut lumina monitorului; sau altele sterse. În același timp, e bine să ai drafturi de back-up, chiar recomandat. Nu întodeauna reusesc să mă exprim așa cum vreau, ba chiar de cele mai multe ori iese exact invers (sau așa am impresia).
Ideea de final e că trebuie să fim fericiți și să luâm lucrurile pas cu pas, mici, uneori și înapoi, dar în continua mișcare. Lucrurile nu se întâmplă peste noapte și încă odată, pentru mine, blogul a fost un instrument de disciplină. Sunt fericit că scriu pe el. Sunt si bucuros că are un oarecare succes, dar ele sunt doua lucruri distincte. Mi-a luat ceva timp să mă prind.
